Fibulă de aur Fibula de aur

        Săpăturile arheologice întreprinse la Bărboși de arheologii Ion T. Dragomir și Silviu Sanie în intervalul 1976-1979 au pus în evidență un tumul funerar cu ringuri de piatră, in interiorul căruia au fost descoperite șaisprezece morminte (șapte de incinerație și nouă de inhumație), cu inventar variat.
         Ne vom opri in cele ce urmează asupra mormântul numărul 7 de inhumație, care deține cel mai bogat inventar funerar, compus din trei monede romane, piese specifice de port și podoabă (fibulă de aur, două catarame și o bentiță provenind de la încălțăminte), dar și alte materiale care aparținuseră defunctului (pahar de sticlă, cutie metalică cu capac, cuțit de fier, cățuie dacică, opaiț roman și alte trei vase ceramice). Fără îndoială, între acestea, cea mai importantă rămâne fibula de aur. Piesa, în greutate de 21 de grame, este binecunoscută în literatura de specialitate, fiind încadrată tipologic în categoria fibulelor "cu capetele în formă de bulbi de ceapă". Detaliul care face diferența între artefactul descoperit la Bărboși și alte piese similare identificate pe cuprinsul Daciei romane o face inscripția numelui "INNOCENS" pe cantul arcului port-agrafei. Innocens este probabil numele defunctului, antroponim cert de rezonanță creștină. Pentru apartenența acestuia la ritul creștin pledează orientarea mormântului (VNV - ESE) și poziția scheletului (întins pe spate, cu mâinile încrucișate pe abdomen).
         Datorită pieselor din inventarul său, mormântul poate fi datat undeva la începutul secolului IV p. Chr., punându-ne deci în fața unuia dintre primele monumente creștine de la nordul Dunării de Jos.
         Informații bibliografice suplimentare despre acest artefact, despre contextul în care a fost identificat și despre celelalte cincisprezece morminte descoperite se regăsesc în anuarul Muzeului de Istorie - DANUBIUS, X, 1981, pp. 73-114.